DUMNEZEUL NOSTRU (PARTEA 1)-RAUL ENYEDI

Dumnezeul nostru
(partea 1)
De ce este important să îl cunoaştem pe Dumnezeu?
a) pentru mântuire şi viaţă veşnică, trebuie să îl cunoaştem (Ioan 17:3)
b) pentru a ne putea închina Lui, trebuie să Îl cunoaştem (Ioan 4:22)
c) pentru a putea avea o relaţie (părtăşie) cu El (1 Ioan 1:3)
d) Pentru a ne cunoaşte sensul vieţii (Fil. 3:7-8)
1. Există două feluri de a-l cunoaşte pe Dumnezeu: a cunoaşte lucruri despre Dumnezeu şi a-L cunoaşte personal pe Dumnezeu.
a. Biblia ne descoperă lucruri despre Dumnezeu, ni-L prezintă în aşa fel încât să Îl înţelegem într-o măsură limitată, căci El este infinit. Dumnezeu ni s-a descoperit nouă, oamenilor, cel mai mult în Biblie. Dacă vrem să aflăm cine este Dumnezeu, cum este El, trebuie să citim Biblia.
b. Cunoaşterea personală a lui Dumnezeu înseamnă a-L întâlni, în mod spiritual, pe Dumnezeu, a avea o relaţie cu El. Această cunoaştere vine în urma întoarcerii omului de la păcat la Dumnezeu. Înseamnă mult mai mult decât a cunoaşte lucruri despre Dumnezeu. Înseamnă a afla din proprie experienţă cine este Dumnezeu şi cum este El.
Exemplu: îl cunoşti pe Băsescu, etc.? Cunosc lucruri despre el, dar nu îl cunosc personal.
Când căutăm să vedem ce spune Scriptura despre Dumnezeu, trebuie să ştim încă de la început că Dumnezeu nu este ca noi, este altfel. Să nu ni-L imaginăm că este asemenea unui om. Toate religiile false au făcut greşeala aceasta.
Natura lui Dumnezeu (cine este El):
1. Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24) – nu are corp, nu este materie, nu poate fi văzut, nu este redus la un anumit loc în spaţiu
2. Dumnezeu este unul: Deut. 6:4; Is. 44:6, nu sunt mai mulţi.
Atributele Sale absolute (cum este El):
1. Dumnezeu există prin Sine Însuşi (Ex. 3:14). Nimeni nu L-a creat pe Dumnezeu, El nu depinde de nimeni, nu are nevoie de nimeni.
2. Dumnezeu este neschimbabil (Mal. 3:6; Iac. 1:17)
3. Dumnezeu este sfânt (Isa. 6:3) – desăvârşire morală şi spirituală
4. Dumnezeu este suveran (Ps. 135:6; Dan. 4:35; Deut. 32:39)
Dumnezeul nostru
Partea 2 – Atributele relative ale lui Dumnezeu
1. Dumnezeu este veşnic (rezultă din existenţa prin Sine Însuşi): Ps. 90:1-2; Is. 43:10-11; 1 Tim. 1:17
i. Fără început sau sfârşit
ii. În afara timpului, deci totul este prezent înaintea Lui
2. Dumnezeu este omniprezent (prezent în toată creaţia, în acelaşi timp): Ps. 139:7-10; Ier. 23:23-24
i. Este prezent Dumnezeu şi în iad?
1. Dumnezeu nu este prezent peste tot în acelaşi fel. Prezenţa Sa glorioasă este în cer; El este prezent ca suveran faţă de toate făpturile Sale; prezenţa Sa ca părinte se găseşte faţă de cei aleşi; iar prezenţa Sa ca judecător mânios pe păcate, în iad.
3. Dumnezeu este omniscient (Atoateştiutor): Evr. 4:13
i. El nu a trebuit să înveţe ceva, sau să afle ceva nou. Cunoaşterea Lui nu creşte sau descreşte
ii. El ştie toate amănuntele despre toate lucrurile. Toate variantele, implicaţiile, faţetele
iii. El nu uită niciodată nimic
4. Dumnezeu este omnipotent (Atotputernic): Ps. 135:6; Iov 26:7-14; Dan. 4:35
i. Dumnezeu are toată puterea, aşa că poate face tot ce doreşte. Nimic nu este prea greu. Nu poate eşua. Nimeni nu i se poate împotrivi.
5. Dumnezeu este vrednic de încredere:
i. El nu minte, nu induce în eroare (Tit 1:2)
ii. Ceea ce spune este adevărul curat, neamestecat cu eroare (Ioan 17:17
iii. Dumnezeu este întotdeauna loial Cuvântului Său, îşi îndeplineşte întotdeauna promisiunile (1 Tes. 5:24)
6. Dumnezeu este iubitor, îndurător, milos, plin de bunătate şi îndelung răbdător
i. Iubirea lui Dumnezeu este desăvârşită şi necondiţionată (1 Ioan 4:7-8). Este neschimbătoare. Dacă Dumnezeu iubeşte pe cineva, îl va iubi pentru totdeauna (Ier. 31:3)
ii. Îndurarea (harul) iubitoare este arătată celor care nu sunt vrednici de ea (Rom. 5:8, 10). În sens strict, doar poporul ales se bucură de dragostea necondiţionată şi de îndurarea Lui.
iii. Mila, bunătatea şi îndelunga răbdare se văd din felul în care Dumnezeu îşi tratează întreaga creaţie (Ps. 145:9; Matei 5:45; Rom. 2:4)
7. Dumnezeu este drept
i. El nu deviază niciodată de la standardul dreptăţii Sale (Ps. 145:17
ii. Dreptatea Lui cere pedepsirea păcatelor. De aceea, Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată (Ecl. 12:14) şi va răsplăti fiecăruia după faptele Lui
iii. Oamenii nu puteau fi scăpaţi de pedeapsa ce o meritau fără să o plătească, căci atunci Dumnezeu ar fi fost nedrept. De aceea Dumnezeu a ales să împace dreptatea şi să îşi arate iubirea dându-L pe Domnul Isus să moară pentru noi (Rom. 3:24-26)

Trimiteți un comentariu